Ne-am mutat la București
Vara e despre vacanțe, iar toamna e despre noi începuturi. Toamna lui 2018 va rămâne în amintirea noastră ca toamna marilor schimbări, pentru că anume în acest an am făcut un pas spre o nouă provocare.
Ador Bucureștiul! Ne-am îndrăgostit la prima vedere și iată că am ajuns să ne oficializăm relația 😀 .
Povestea noastră începe în ianuarie 2015, când am ajuns întâmplător la București (mă pornisem la munte, dar asta e o altă poveste). Roxana Bursuc a fost cea care m-a primit cu brațele deschise și mi-a fost primul ghid prin București.
Tot întâmplător m-am întâlnit în fața la Ateneu cu Alex Filip și Dragoș Asaftei, care făceau primele poze pentru noul lor proiect Travelers of Bucharest. Așa am ajuns să fiu printre primele protagoniste ale acelui proiect, iar asta e prima mea fotografie din București.
L-am revăzut cu o lună mai târziu, când m-am dus la București special pentru a participa la Social Media Forum, organizat de Revista Biz.
A urmat participarea la #EnjoyBucharest, unde am descoperit mai multe locuri frumoase pentru care merită să iubești Bucureștiul.
În februarie 2016, la Social Media Summit, mi-am anunțat public dorința de a mă muta la București, întrebându-i pe speakerii din scenă ce sfaturi ar oferi unui om care vrea să se mute la București. Țin minte și acum cum Chinezu m-a luat la mișto și mi-a spus că în București sunt metrouri 😀 . Marta Ușurelu mi-a spus o frază pentru care îi sunt recunoscătoare. Mi-a spus să nu am mari așteptări de la oameni, că nu va fi ușor și că totul depinde în mare parte de mine, iar ajutorul și suportul vor veni de la oamenii pe care îi cunosc mai puțin sau chiar deloc. În București este loc pentru fiecare.
În 2016 am început a spune tuturor că vreau să mă mut la București (așa mă pregăteam eu moral să plec din Moldova), iar în primăvara acelui an, când trebuia să-mi fac bagajul, să-mi iau copilul și să plec, n-am putut s-o fac.
Știu că sună poate prea SF, dar piesa Unde de Carla’s Dreams, ascultată acum 2 ani, m-a făcut să înțeleg că nu sunt pregătită să plec din Moldova în acel an.
Am plâns (chiar am tras un bocet serios) și am luat decizia să amân mutarea la București. Mi-am continuat activitățile prin Moldova, am început să călătoresc mai mult, să vin tot mai des prin București, până am ajuns să mă simt mai bine aici și să fiu gata de acest pas important.
Nu am plecat din Moldova, de viață grea! Nu am fugit din Moldova, de nevoie! Nu am plecat din Moldova, impusă de circumstanțe. Îmi era bine unde eram, dar nu atât de bine ca să fiu împlinită.
Întotdeauna mi-am dorit mai mult, rutina mă plictisește foarte repede și mă face vulnerabilă, iar ieșirile din țară îmi alimentau rezervorul cu energie și motivație (care se golea din ce în ce mai repede).
Câteva luni în urmă vă întrebam: ”Cum aduceți sufletul acasă?” că sa înțeleg mai târziu că noțiunea mea pentru cuvântul acasă a căpătat altă definiție.
Anul 2018 a fost cel mai greu pentru sufletul meu călător. Am plâns, am meditat, am scris, am vorbit mult despre această mare schimbare pe care urma s-o fac. E acel sentiment ciudat pe care îl simți atunci când stai pe mal și vrei să sari în apă. Dorința de „a înota” și a descoperi lumea e atât de mare, în cât pui frica în „stand by” și îți asumi săritura, înoți până la mal și pășești pe un nou țărm, iar mai departe depinde de tine cum îți scrii povestea.
Doare! E greu să te rupi de locurile unde te-ai născut, ai crescut, te-ai format și te-ai dezvoltat, dar mai greu e să trăiești cu sufletul neîmpăcat. Eu mi-am dorit întotdeauna mai mult și am ales să plec din țara mea, în țara mea. Sunt româncă născută în Basarabia, am cetățenie română (mai nou, și viză de București), îmi curge sânge românesc prin vene și iubesc România. Nu mă simt străină aici, România e și țara mea!
Acum mă simt bine! Cu deciziile asumate, cu planuri mărețe, cu pași mici, dar siguri, începem un nou capitol din viața noastră, o nouă poveste! (Despre adaptarea Liei voi scrie un articol aparte.)
În ultimii ani, tot mai mulți cunoscuți au plecat peste hotare, iar dacă la început mă întristam, totuși, peste o perioadă mă bucuram pentru ei.
Viața e prea scurtă ca s-o trăiești cu vise neîmplinite și păreri de rău. Dacă simți că îți va fi mai bine în altă parte, pleacă. Dacă ești fericit și împlinit în Moldova, continuă să faci ceea ce-ți place și trăiește viața la maxim, acasă!
Eu eram fericită în Moldova, nu și împlinită.
Majoritatea oamenilor mi-au transmis mesaje de încurajare și știu că o bună parte dintre voi vă bucurați pentru schimbările din viața mea. O parte mă acuză de trădare a „patriei” și îmi reproșează „De ce am plecat din Moldova și cui las promovarea turismului?”. Sunt un om liber, care nu este dator nimănui cu nimic!
M-a surprins reacția pozitivă a moldovenilor stabiliți la București, vreau să-mi fac timp să mă văd cu cât mai mulți. Le sunt recunoscătoare oamenilor care mă susțin, mă ajută și cred în mine (nu le dau nume, pentru că vor ei să rămână în anonimat 🙂 ), sper ca și eu într-o zi să le pot răsplăti efortul.
Am promovat locurile frumoase, oamenii pozitivi și evenimentele interesante din Moldova, așa voi face și de acum în colo. Activitatea mea din mediul online îmi permite să scriu și să promovez valorile umane din orice colț al lumii. Am susținut și promovat până acum mulți oameni cu potențial, pe unii i-am ajutat fără ca ei să știe despre asta, iar cea mai mare recompensă este să-i văd cum înfloresc și prin aripi. Vă voi ajuta și de acum în colo, doar că vă rog să nu întreceți măsura bunului simț și să-mi respectați timpul.
Proiectele mele continuă. Pregătesc ceva interesant legat de vinuri și alte surprize, dar totul la timpul lui 😉 . Blogul orheianca.eu își va continua activitatea în paralel cu noile proiecte.
Rămân conectată la viața socială din Moldova și vă voi recomanda în continuare evenimente interesante la care să mergeți (să vă distrați și pentru mine 😉 ).
Nu scăpați voi de mine așa ușor 😀 😀 😀 ! 
Despre viața mea de la București veți afla din postările de pe facebook, dar și din articolele de pe blog (atât cât voi dori eu să vă povestesc 🙂 ).
Acum sunt cu ideile pe foaie, iar pentru a le vedea realizate, îmi trebuie timp, efort și susținere. Vreau să fac mulți bani și îi voi face, pentru că am o poftă de muncă mai mult ca niciodată!
Acum sunt în căutare de noi colaborări la București, care să-mi permită să am un program flexibil. Prioritatea numărul 1 este adaptarea copilului meu la școala de aici și pentru început voi mereu cu ea.
Cei care vor să ia legătura cu mine, mă găsiți pe e-mail: svetlana.matvievici@gmail.com, pe facebook, pe whatsapp, viber, instagram. Numărul din România nu este public, îmi scrieți mesaje, după care ne auzim și la telefon, dacă e cazul.
Voi vei în Moldova destul de des, așa că ne vom revedea 😉 .
Dacă aveți întrebări legate de mutare, îmi puteți scrie în privat.
Dacă aveți propuneri de colaborare, îmi puteți scrie.
Dacă aveți sfaturi pentru o adaptare mai ușoară, aștept mesajele voastre.
Dacă ați vrea să aflați părerea mea referitor la anumite subiecte, aștept să-mi scrieți.
Dragii mei cititori, am scris acest articol cu mari emoții și cu sufletul deschis. Vă respect efortul de a citi articolul până la final și vă mulțumesc că sunteți alături de mine. Vă cuprind pe toți!
Cu drag,
Svetlana Matvievici, o orheiancă stabilită la București 🙂
Pingback: Cum să începi o viață nouă? - Orheianca.eu