#AutenticMoldovenesc – de la nord la sud, savurând produse cu potențial de a fi certificate cu IG, DO și STG

După cum vă spuneam aici, m-am alăturat campaniei de promovare a produselor tradiționale #AutenticMoldovenesc, inițiate de AGEPI și vreau să vă provoc să descoperiți acele produse care pot fi considerate autentice.

Pentru a scrie acest articol am studiat rezultatele studiului de identificare a produselor, băuturilor, bucatelor şi obiectelor de meşteşugărit şi artizanat pasibile înregistrării în calitate de Indicații Geografice Protejate (IGP), Denumiri de Origine Protejate (DOP) și Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) în Republica Moldova. Acest studiu a fost elaborat de către experții Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în RM, care au identificat 67 de produse cu potențial de a fi certificate cu IGP, STG sau DOP. 

Lista tuturor produselor cu potențial de a fi certificate cu IG, DO si STG

Dacă despre vin cu IGP se cunosc mai multe detalii, păi despre alte produse autentice aproape că nu se știe nimic. Așa că vă recomand să luați notițe și descoperiți produsele care pot purta cu mândrie marca #AutenticMoldovenesc. O parte dintre producători au început deja certificarea pentru obținerea statulului de produs cu IG, DO si STG, iar în următorul articol voi veni cu o hartă virtuală a produselor care au fost deja certificate.

Produse din carne:

Salam de Domulgeni, identificat la ÎI ,,Prodan Mihail” şi grupul de procesatori primari a mezelurilor din s. Domulgeni, r. Florești 

Kaurma de Bugeac (produs natural din carne de oaie sau vacă), identificat la SC Carne Sud SRL şi producători agricoli din s. Valea Perjei, r. Taraclia, şi Carbalia, r. Ceadâr Lunga. 

În cadrul studiului au fost identificate 6 produse lactate, prezentate ca brânză şi urdă obținute prin coagularea laptelui de capră şi oi sub acţiunea cheagului natural sau pepsină, care sunt enzime, obținute în mod tradițional din stomacul mieilor sau înlocuitori microbiologici. Culoarea naturală a brânzei variază de la alb la galben. Produsele – brânzeturi identificate în studiu includ:

1. Brânză de Măgura (de capră), identificată la SC Prisvio SRL şi clusterul Vilador din regiunea s. Slobozia Măgura, comuna Bursuceni, r. Sângerei
2. Brânza de capra din Teliţa, identificată la GT Hajajra Natalia din s. Teliţa, r Anenii Noi
3. Urda Țărăncuța de Pîrlița, identificată la II Sergiu Irimca din s. Pârlița, r. Ungheni
4. Brânză de capră de Cîşla, identificată la GȚ Marineac Gheorghe Gheorghe din s. Cîșla, r. Cantemir
5. Brânză de oi de Bleşteni, identificată la GT Crețu Ion din s. Bleșteni, r. Edineț
6. Piinir de Chiriet Lunga (овчу сирини în găgăuză), identificată la Grupa de producători de brânză de oi din s. Chiriet Lunga, r. Ceadâr Lunga, UTAG. 

Brânza de capră este una din cele mai sănătoase produse lactate pentru adulți și copii, fiind recunoscută ușor după culoarea extrem de albă, se digeră mai uşor decât celelalte brânzeturi fiindcă are un conținut scăzut de grăsimi, care produce o reacție alcalină, spre deosebire de celelalte tipuri de brânză, care produc o reacție acidă, ce favorizează dezvoltarea bacteriilor. 

Produsele apicole:

1. Mierea de Codru (de salcâm, de tei, polifloră, în fagure şi cu nuci), identificate la SC Apinatur SRL din mun. Chișinău şi SC Casa Albinei SRL din com. Hulboaca, mun. Chişinău;
2. Mierea din Codrii Tigheciului, identificată la Asociaţia Raională a Apicultorilor „Regina Codrilor Tigheci”, SRL Apisnect, GT Bordea Gheorghe și GŢ Moisa Gheorghe;
3. Hidromel de Codru şi Oţet de Miere de Codru, identificate la SC APIBIO Regina Mierii SRL din mun. Chişinău, Ocolul Silvic Ghidighici;
4. Mousse de miere de Dolna (cu pomuşoare de pădure), identificat la SRL Lolly Berry și grupul de producători, procesatori și apicultori din r. Străşeni. 

Produsele horti-legumicole şi bacifere (pomuşoare):

1. Măr – Șafran de Vară de Coșnița, identificat la Institutul Ştiinţifico –Practic de Horticultura şi Tehnologii Alimentare din mun. Chişinău;
2. Mere de Edineţ, identificate la Cooperativa de Întreprinzător „Ecofruct-Com” din r. Edineţ;
3. Cireşe de Stolniceni, identificat la Vilora VS SRL și grupul de fermieri din s. Stolniceni, r. Edineţ;
4. Prune moldovenești de Piticeni, identificate la ÎI Sapojnic Anatol din s. Peticeni, r. Călăraşi, Gelnacr-Agro SRL din s. Voinescu, r. Hînceşti şi NIC-OL SRL din mun. Edineţ;
5. Nuci – Bomba Moldovenească de Codru, identificate la Pepiniera Pomicolă Voinești SRL din s. Voinescu, r. Hînceşti şi Uniunea Asociațiilor de Producători de Culturi Nucifere din Republica Moldova;
6. Nuc soiul Pescianskii din Voinescu, identificate la Pepiniera Pomicolă Voinești SRL din s. Voinescu, r. Hînceşti şi Uniunea Asociațiilor de Producători de Culturi Nucifere din RM;
7. Căpșune de Nord, produse de Asociația Producătorilor de Pomușoare Bacifera şi Comunitatea de producători Nord din s. Sadovoe mun. Bălți, s. Cucuieții Vechi, r. Râșcani şi s. Plop, r. Dondușeni;
8. Căpșune de Sadova, produse de Comunitatea de producători de culturi bacifere din s. Sadova, r. Călărași;
9. Zmeură de Pocrovca, produs de Comunitatea de producători de culturi bacifere din s. Pocrovca, r. Dondușeni;
10. Pomușoare Dobrogene, produse de Cooperativa de Producție „Marfidor” din s. Dobrogea Veche, r. Sîngerei;
11. Coacăz negru de Niorcani, produs de Asociația Producătorilor de Pomușoare Bacifera şi Comunitatea de producători din s. Niorcani, r. Soroca;
12. Agriș de Marinici, produs de Asociația Producătorilor de Pomușoare Bacifera şi Comunitatea de producători din s. Marinici, r. Nisporeni;
13. Mure de Glodeni, produs de Asociația Producătorilor de Pomușoare Bacifera şi Comunitatea de producători Nord din s. Balatina, r. Glodeni, s. Hădărăuți, r. Ocnița, s. Sadovoe, mun. Bălți şi s. Domulgeni, r. Florești;
14. Cătină albă de Dobrogea Veche, produse de Comunitatea de producători de culturi bacifere din s. Dobrogea Veche, r. Sîngerei;
15. Prune cu miez de nucă de Lalova, identificate la Pensiunea agroturistică Hanul lui Hanganu şi grupul de producători din s. Lalova r. Rezina;
16. Prune uscate de Edineț, identificate la Cooperativa de Întreprinzător „Aspectfruct” din r. Edineţ;
17. Pistil de fructe de Criuleni, procesat la Consult LC SRL şi Agropensiunea „Casa cu Merinde” din s. Ustia, r. Dubăsari şi s. Jevreni, r. Criuleni;
18. Măceș de Ţaul, produs de Comunitatea de producători din s. Țaul, r. Dondușeni;
19. Oțet de mere de Moldova, procesat la Fabricile de Conserve Călăraşi SA din or. Călăraşi şi Triodor SRL din mun. Chişinău;
20. Dulceaţa de nuci verzi de Moldova, procesată la Fabrica de Conserve Călăraşi SA din or. Călăraşi şi Triodor SRL din mun. Chişinău;
21. Ulei de cătină albă de Pîrîta, procesat de Comunitatea de producători agricoli din s. Pîrîta, r. Dubăsari;
22. Produse de patiserie – Bunătăți de la Marica, produse de Comunitatea de producători şi procesatori de pomuşoare din mun. Chișinău;
23. Orez cu prune de post, produs de producători populari din s. Chirianca, r. Strășeni şi s. Voinescu, r. Hînceşti;
24. Rață cu prune (proaspete), produse de producători populari din s. Mihăileni, r. Rîșcani, satele Lozova, Recea, Chirianca, Voinova, Hiliuți, r. Strășeni;
25. Învârtită cu nuci (de post), produse de producători populari din s. Chirianca, r. Strășeni şi s. Seliște, r. Călărași;
26. Condiment pisat uscat din ardei dulce roşu (чукун червен пипер), produs de grupul de producători din s. Valea Perjei, r. Taraclia;
27. Vinete Rotile de Slobozia Duşca, produse de Florăria – Pensiunea Trei Muscate din s. Slobozia-Dușca, r. Criuleni;
28. Legume şi fructe conservate de Cantemir, produse procesate de ÎM Coval&CO SRL și grupul de producători de materie primă din r. Cantemir. 

În cadrul studiului au fost identificate 5 băuturi obținute din extracte de plante din vin de miere şi propolis, fructe, pomușoare şi struguri tehnici. Produsele – băuturi specifice acestei clase identificate în studiu includ:

1. Lichiorul balsamic de Răciula, produs de Stegărescu Tamara, Constantin și Mihai din s. Răciula, r. Călărași la Pensiunea Casa Albinei;
2. Maceratul de la Hangan, produs la Pensiunea agroturistică Hanul lui Hanganu şi grupul de producători din s. Lalova r. Rezina;
3. Vin Negru de Cahul, produs de GȚ Vin Nobil din or. Cahul;
4. Vin KARA GANI de Vulcăneşti, produs de Kara Gani SRL şi grupul de fermieri a familiei Cerven din or. Vulcăneşti;
5. Vin de Răscăieţi, produs de GŢ Nicolae Iurco din s. Răscăeţii Noi, r. Ştefan Vodă. 

 4 pastele făinoase cu umplutură şi tăiţei:

1. Plăcinta Miresei, produs de Et Cetera SRL şi grupul de producere din s. Crocmaz, Căplani, Carahasani, Antoneşti, Tudora şi Olăneşti, r. Ştefan Vodă;
2. Placinta rece de Şerpeni, produs de Vector Şerpeni ONG din s. Şerpeni, r. Anenii Noi;
3. Învârtita de Năpădeni, produs de producători populari din s. Năpădeni, r. Ungheni;
4. Tăieței de casă lipovenești (лапша кацапская домашняя), produs de producători populari lipoveni din s. Dobruja Veche, r. Sîngerei 

Mâncăruri pre – pregătite:

La această clasă a fost identificat un singur produs Sărmăluţe pitice de Lalova, produse după o rețetă culinară preluată din tradiția locală de sute de ani de Pensiunea agroturistică Hanul lui Hanganu şi grupul de producători din s. Lalova, r. Rezina. Sarmalele au fost inventate de turci, care le-au răspândit direct în nenumăratele foste posesiuni otomane. Termenul „sarma” provine din cuvântul turcesc „sarmak”, care înseamnă „rulou”, sau „pachet”. Este vorba deci despre o umplutură amestecată şi apoi rulate în frunze de dimensiuni mari. 

Supe:

Borș lipovenesc (кацапский борщ), produse după o rețetă culinară preluată din tradiția lipovenilor şi fabricat de producători populari din s. Dobruja Veche, r. Sîngerei. Borșul lipovenesc este un produs tradițional al lipovenilor, care se prepară în bucătăria de familie, la înmormântări și praznice de pomenire. Acest produs poate fi gătit şi consumat şi în timpul postului, iar în loc de carne se folosesc măslinele și ciupercile. Borşul de casă nu e doar ciorba acră, ci şi o licoare sănătoasă, rezultată din fermentarea tărâțelor de grâu. Occidentalii nu prea ştiu de acest preparat naturist, dar românii şi ruşii îl folosesc şi-i cunosc virtuţile curative. A apărut ca o variantă a unei vechi băuturi ruseşti, cvasul. Borşul nu are alcool şi dioxid de carbon. Lichidul gălbui, acrişor este tonic natural şi leac pentru multe boli. 

Obiecte din artizanat, meşteşugărit şi artă populară:

În studiu au fost identificate şi propuse de a fi promovate 15 produse tradiţionale de artizanat şi meşteşugărit, inclusiv, 4 meşteşuguri în olărit şi ceramică, 4 îndeletniciri de ţesut al covoarelor, câte o îndeletnicire de coasere a bundițelor, împletirii în paie, papură şi lozie, 2 meşteşuguri de lucrare artistică a lemnului şi una a fierului forjat, în particular care includ:

1. Ceramică de Ungheni, produsă de Ceramica Ungheni SA din or. Ungheni;
2. Ceramică de Hoginești, produsă de Meşterul Popular (MP) Goncear Vasile din s. Hoginești, r. Călărași;
3. Ceramica de Cupcini, produsă de MP Zelinschi Alexei din or. Cupcini, r. Edinet;
4. Ceramică de Iurceni, produsă de MP Panțîr Gheorghe din s. Iurceni, r. Nisporeni;
5. Covorul de Gaidar ţesut manual de şcoala artizanală „Gaidar koraflari”, din satul Gaidar, UTAG;
6. Covorul în bumbi ţesut în relief de Palanca, produs de MP Popa Tatiana din s. Palanca, r. Călăraşi la AO „Casa Părintească”;
7. Covor natural din lână nevopsită de Ustia, produs de MP Parascovia Pasat din s. Ustia, r. Glodeni;
8. Covoare şi brodării de Gordineşti, produs de MP Guțu Valentina din s. Gordineştii Noi, r. Edineț;
9. Bundiţe de Colibași, produse de MP Cojan Constantin din s. Colibași, r. Cahul;
10. Obiecte împletite din paie de Bălţi, produse de MP Eugenia Moldovanu din mun. Bălți;
11. Împletitul din papură de Mitoc, produs de MP Morari Alexandra din s. Mitoc, r. Orhei;
12. Produs din lozie de Rublenița, produsă de MP Manea Lidia din s. Rublenița, r. Soroca;
13. Lemn şi produse din lemn din Bulboaca, realizată de MP Barcari Serghei din s. Bulboaca, r. Anenii Noi;
14. Produse din lemn ornamentat de Pohoarna, frații Colin Ion şi Valentin din s. Pohoarna, r. Șoldănești;
15. Produse din metal de Răscăeţi, realizate de meşterul popular Cojocari Tatiana din s. Răscăeţi, r. Ştefan Vodă.

Pe lângă turismul vinicol, care a luat amploare în ultimii ani, se dezvoltă și turismul gastronomic autentic. Când ajungeți pe la obiectivele turistice din țară întrebați și de produsele, băuturile, bucatele şi obiectele de meşteşugărit şi artizanat pasibile înregistrării în calitate de Indicații Geografice Protejate (IGP), Denumiri de Origine Protejate (DOP) și Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) în Republica Moldova. 

—

Campania de promovare a produselor tradiționale moldovenești cu IG, DOP, STG „Autentic Moldovenesc” este realizată de AGEPI cu susținerea Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană.

-va urma-

Comentarii